ISTORIA NOASTRĂ
Suntem o forță determinantă în politica europeană, fiind reprezentați în Parlamentul European încă din 1984. Grupul nostru își dorește ca Europa să devină un lider global în ceea ce privește protecția mediului, pacea și justiția socială, globalizarea echitabilă și apărarea drepturilor omului. Acest scurt articol prezintă evoluția grupului în cadrul Parlamentului European.
1984-1989
Verzii, o nouă forță politică apărută în anii '70 în mai multe țări europene, și-au făcut pentru prima oară intrarea pe scena politică europeană în 1984, când au fost organizate pentru a doua oară alegeri directe pentru PE și au fost aleși primii membri ecologiști în Parlamentul European. În Germania, bastionul mișcării ecologiste, au fost aleși șapte europarlamentari; încă doi au venit din Belgia, iar alți doi din Țările de Jos. Întrucât acest număr de europarlamentari nu le-a permis Verzilor să își formeze un grup propriu, au încheiat o alianță și au format grupul GRAEL (Green Alternative European Link - Grupul European Verde Alternativ), cunoscut și ca grupul „Curcubeu”. (Rainbow Group).
1989-1994
Progresele remarcabile în alegerile europene le-au permis Verzilor să formeze primul grup propriu, alcătuit din 30 de membri. „Verzii” din Franța, Italia și Portugalia s-au alăturat europarlamentarilor germani, belgieni și neerlandezi; grupul a inclus și unii membri ai Partidului Radical din Italia. Maria Santos (Portugalia) și Alexander Langer (Italia) au fost aleși primii copreședinți ai grupului. La jumătatea legislaturii parlamentare, aceștia au fost înlocuiți de Adelaide Aglietta (Italia) și Paul Lannoye (Belgia).
1994-1999
Alegerile europene din 1994 le-au adus Verzilor rezultate mixte. În timp ce ecologiștii din Germania au înregistrat un scor record la urne, cei din Franța și Portugalia și-au pierdut toate locurile. Pentru prima dată, au fost aleși Verzi din Luxemburg și din Irlanda însă, per ansamblu, grupul s-a redus la 23 de membri. Atunci când Austria, Finlanda și Suedia s-au alăturat Uniunii Europene în 1995, grupul a mai câștigat patru membri, ajungând astfel la un total de 27 de membri. Alexander Langer a fost reales copreședinte, alături de Claudia Roth, din partea Verzilor germani. În 1995, copreședintele Alexander Langer a murit în mod tragic. Magda Aelvoet, europarlamentar belgian, a fost aleasă să îndeplinească funcția de copreședinte alături de Claudia Roth, care a fost confirmată drept copreședinte în 1997.
În 1999, Verzii au reușit să aibă cea mai bună reprezentare în Parlamentul European din 1984 încoace, reunind 38 de europarlamentari ecologiști. Împreună cu cei 10 europarlamentari ai Alianței Libere Europene (regionaliști și naționaliști democratici), au format Grupul Verzilor/ALE, devenind astfel al patrulea cel mai mare grup din Parlamentul European. Heidi Hautala (Finlanda) și Paul Lannoye (Belgia) au fost aleși copreședinți ai grupului. În același an, Michaele Schreyer (Germania) a devenit primul comisar european din partea Verzilor, fiind responsabilă de buget și de lupta antifraudă.
Venirea lui Daniel Cohn-Bendit și a Monicăi Frassoni la copreședinția grupului în 2002 a întărit poziția proeuropeană a grupului.
Următorul pas firesc al acestei mișcări paneuropene a fost să formeze prima familie politică europeană care și-a propus să se prezinte la alegerile europene din 2004 cu o campanie comună. Partidul Verde European a fost înființat la 21 februarie 2004 la Roma. Liderii Partidului Verde au semnat actul fondator în aceeași încăpere în care a fost semnat în 1957 Tratatul de instituire a Comunității Europene.
La alegerile din iunie 2004, Verzii au câștigat 34 de mandate însă, spre marea lor dezamăgire, nu au câștigat niciun mandat în cele 10 noi state membre. Verzii și-au reînnoit alianța cu ALE și, prin cooptarea unor europarlamentari independenți, au rămas al patrulea cel mai mare grup din Parlamentul European, numărând 42 de membri.
La alegerile din iunie, Verzii au înregistrat un succes însemnat și au câștigat 46 de mandate însă, din nou, nu au reușit să câștige niciun mandat în cele 12 noi state membre. Prin reînnoirea alianței cu ALE și cooptarea câtorva europarlamentari independenți, grupul a rămas al patrulea cel mai mare grup din Parlamentul European.
Copreședinții grupului au fost Daniel Cohn-Bendit și Rebecca Harms.
În iunie 2014, Verzii/ALE au obținut 50 de mandate de europarlamentar. Rebecca Harms (Germania) și Philippe Lamberts (Belgia) au devenit copreședinți ai grupului, iar Ulrike Lunacek (Austria) - care a candidat la președinția Parlamentului European din partea Verzilor/ALE - a fost aleasă vicepreședinte al PE pentru prima jumătate a legislaturii.
La jumătatea mandatului, Ska Keller (Germania) i-a succedat Rebeccăi Harms în funcția de copreședinte.